Imaginati-va oglinda unui lac, sub cer senin, intr-o vale cu paduri native patagonice si in fundal un con vulcanic inzapezit. Asta a fost privelistea cand am deschis fermoarul cortului acum 10 zile pe malul lacului Caburga. Ce sa va spun despre Patagonia: este un paradis pentru mine, am avut vreme foarte buna, in afara de ieri cand a plouat.
Am plecat pe 4 decembrie din Temuco, dupa masa, dupa ce am facut cumparaturi spre Cunco. Cerul innorat si frigut, dar bine pentru pedalat. A doua zi, drumul spre lacul Caburga trece mai intai pe langa lacul Colico, apoi urca o vale impadurita cu mici pasuni. Seara, cum mai era innorat nici nu-mi inchipuiam ce privire voi avea spre vulcanul Villarica. Noaptea, pe malul lacului, a fost una dintre cele mai frumoase pana acuma - am avut de toate - mancare din belsug si un loc de vise. Apele aici sunt atata de curate incat poti numara pietrele de pe fundul raului cand treci peste pod.
Pe malul lacului, drumul continua cu multe urcari si coborari, apoi pe o vale spre baile termale San Sebastian devine tot mai greu, urca accentuat pana intr-un punct unde trebuie impinsa bicicleta. Pe un semiplatou se face trecerea de pas, cu mici lacuri si paduri intinse spre valea Reigolil.
Sambata in Currarehue m-am aprovizionat din nou si am continuat urcarea spre pasul Mamuil Malal, unul dintre cele mai frumoase treceri dintre Chile si Argentina. Seara am campat la 5 km de granita cu Argentina, pe malul unui lac, direct sub vulcanul Lanin - impresionant cand vezi masele de gheata de pe varf - si cu forma conica - superbbb.
Dimineata, cand m-am trezit - mare cacat - adica ceata si frig si nix vulcan. M-am dus rapid spre vama argentiniana, si intr-adevar, pasul propriu zis este foarte fain- se trece printr-o padure de araucaria, drum ingust, sinuos pana dupa vama, cand se deschide o vale larga cu tufisuri. Coborarea lenta spre Junin n-a fost speciala, fiindca interesantul era in spatele meu, asa ca ma tot intorceam- dar ramanea innorat. Normal, cand am ajuns aproape de Junin, in munti se facuse vreme claraâ..
In Junin, cazat la pompieri pentru 3 pesos (mai putin de 1 USD) am facut o zi pauza - aveam o febra musculara in picioare dupa atata macadam si urcari ca ma dureau la fiecare pas fundul si picioarele.
Intentia era sa trec apoi iara spre Chile peste pasul Carririñe, dar la 2 km dupa sosea m-am intalnit cu doi americani care veneau pe vale in jos. Vamesul nu i-a lasat sa treaca fiindca drumul era inchis si nu se putea trece. Am continuat spre San Martin de los Andes, sa trec peste pasul Hua Hum pana cand, seara, pe la 20:30 am facut pana pe roata din spate. M-am intors 1 km pana la niste case, unde am putut sa pun cortul. Am schimbat cu ocazia asta si cauciucurile intre ele si am plecat mai departe spre pas. Dupa 15 km urmatoarul defect- s-a rupt surubul ce tine lowriderul in furca - am cioplit un lemn si l-am legat fest cu ata. Trebuia sa ma grabesc, ca la 4 pleca vaporul ce face transbordul dintre Puerto Pirehueico si Puerto Fuy.
Drumul este tot timpul aproape de lacul Lacar, la sfarsit chiar de-a lungul malului.
 |
 |
Din pas, se coboara 15 km pana la port unde am intalnit un neamt cu bicicleta - 23 de ani, din Dresden. Am trecut lacul Pirehueico, impresionant flancat de niste creste inzapezite si abrupturi de stanca, cu privire apoi spre vulcanul Choshuenco. Ajunsi in Puerto Fuy, ne-a intampinat un alt neamt pe o Enduro - ne-am gasit impreuna un loc pentru cort si am stat la baute si la dume pana tarziu la foc.
Joi, am continuat cu Gregor (teutonul) coborarea spre Neltume si satul Chosuenco, apoi pe malul lacului Panguipulli am ajuns la o ramificatie de drum, asfaltat, spre Coñaripe. Drumul trece pe langa lacurile Pullinque si Calafquen. Am campat pe malul lacului Pullinque. Vineri ne-am despartit in Coñaripe, Gregor mergand spre Villarica, iar eu spre pasul Carririñe, care aflasem ca se putea trece cu bicicleta. Pasul nu este numai unul, sunt 3 pasuri. In satul Carririñe, am pus cortul pe o pasune, am facut iarasi foc si am mancat bine. M-am trezit pe la 6 dimineata, de la un zgomot de lins - ma gandeam ca o fi o oaie care-mi linge farfuria si tigaia. Dar cand dupa jumate de ora tot mai lingea, am deschis cortul si am vazut cainele ala dobitoc care-mi manca laptele praf. A deschis geanta din fata, a muscat ata si a inceput sa cotrobaie. Am remarcat apoi ca mi-a mai mancat o bucatica de salam si ceva slanina- a distrus o cutie de plastic.
De aici mai sunt 25 de km pana in pas. Drumul urca tot mai accentuat si dupa vama chilena trece un parau pe drum- bolovani mari. Coborarea spre Argentina este cam vietnam, cu multe lemne si butuci pe drum. Am ajuns pana la baile Epulafquen, unde mai era un drumet ceh. Aici, intr-o casuta, sunt niste camere cu vana si o banca, unde poti face baie cu apele fierbinti ce ies din robinet - gratis. Cum eram numai noi, ne-am imprastiat lucrurile prin casa si am facut o baie calda de tot. A fost o placere dupa asa un chin pe bicicleta.
Ieri, pe la 12:30, dupa o baie si dupa ce ploaia a incetat, am pornit mai departe spre aval, trecand pe langa o serie de lacuri- Epulafquen, Laguna Verde, Currehue Grande si Currehue Chico. La 4 km dupa vama argentiniana (care este la 50 de km de frontiera!) vine intersectia spre Junin si San Martin. Un km mai tarziu, s-a rupt o piesa de la portbagaj. Era 19:30 si frig. Cu o bara de aluminiu ce mi-a ramas de la lowrider, am reusit sa fixez portbagajul (am ciocanit un capat si i-am facut o gaura cu un cui care-mi stabilizeaza sprijinitorul - apoi cu o cordelina le-am legat strans). Cand am terminat a trecut o camioneta in care mi-am urcat toagla si am venit la San Martin (mai erau 30 de km)- dar drumul plictisitor, doar pe la lacul Log Log era fain. M-am intalnit cu un elvetian si o nemtoaica pe bita - de 4 ani jumate sunt pe drum, Asia, America de Nord si acuma aici in sud. Na ja, e altceva. Apoi am facut cumparaturi ieftin (adevarul este ca aici in Argentina au preturi boliviene si standard chilean), m-am cazat cu 5 pesos intr-o casa unde am bucatarie si am gatit niste carne cu vinete (carnea de vita aici este foarte buna- n-are nimica de-a face cu cea din Europa) si m-am mucit dintr-o jumatate de litru de vin - mi-a mai ramas jumate pentru azi!!!
Na, de aici plec maine, dupa ce mi-am pus toagla la punct spre Bariloche, vreau trec un pas spectaculos spre Chile - pe la Peulla, apoi spre Puerto Montt de unde trec cu barca pe insula Chiloe unde voi fi probabil de sarbatori.
