INTRODUCERE
Obiectul acestui raport final este prezentarea pregatirii, desfasurarii si rezultatelor proiectului "Scandinavia '99", sub toate aspectele. Bazele intocmirii lui sunt documentele din arhiva CCN, rapoartele si relatarile participantilor la expeditie si ale celorlalti membri CCN implicati, materialele foto si video si alte surse. Desi este un raport relativ detaliat, marea complexitate si intindere in timp si spatiu a proiectului nu permite o prezentare exhaustiva a tuturor aspectelor. De aceea, Clubul de Cicloturism "Napoca" sta la dispozitia celor interesati cu orice alte amanunte. Destinatarii prezentului raport sunt membrii CCN, finantatorii, colaboratorii si alte categorii. Raportul are caracter public, ca de altfel intreaga activitate a CCN.
GENERALITATI
Organizatorul actiunii "SCANDINAVIA '99" a fost Asociatia turistica, sportiva si ecologista "Clubul de Cicloturism NAPOCA" (A carei prezentare se gaseste in ANEXE). A fost cel mai amplu proiect al clubului in domeniul cicloturistic nu doar in 1999, ci in toti cei 8 ani de existenta. Caracterul actiunii "SCANDINAVIA '99" a fost sportiv, turistic si de documentare, fiind o expeditie cicloturistica de sosea si drumuri nemodernizate si inscriindu-se in programul "Transeuropa" derulat de multi ani de CCN si care isi propune, pe de o parte, sa faca tinerilor romani cunoscuta Europa prin strabaterea ei pe bicicleta si, pe de alta parte, isi propune documentarea pe teren pe tema organizarii, potentialului si facilitatilor pentru turismul pe bicicleta in alte tari, in vederea aplicarii lor in cadrul programelor CCN cum sunt ProVelo - program de promovare a bicicletei in mediul urban; Programul de creare a Retelei Nationale de Trasee Cicloturistice din Romania si programul de creare a unei federatii cicloturistice.
MOTIVATIA SI OBIECTIVELE PROIECTULUI
Ratiunea initierii unui asemenea tip de proiect a fost: Vacantele active sunt o necesitate pentru dezvoltarea armonioasa a tinerilor. In acest context, practicarea in grup a cicloturismului este una din cele mai bune modalitati de petrecere a timpului liber in mijlocul naturii, asigurand, pe langa agrement si odihna activa, un complex de alte elemente, cum ar fi: cunoasterea valorilor naturale si culturale, dezvoltarea aptitudinilor fizice, psihice si intelectuale, a cunostintelor teoretice si practice in diverse domenii si a spiritului de echipa, si nu in ultimul rand stabilirea unor contacte durabile care sa promoveze ideea solidaritatii si a prieteniei. Zona peninsulei scandinave si a regiunii baltice a fost aleasa din mai multe motive. Fusese putin abordata pana atunci de membrii CCN dar aveam legaturi cu organizatii din acele tari. In plus, zona este fascinanta din multe puncte de vedere, desi in Romania interesul si informatia despre aceasta parte a Europei este foarte redus in comparatie cu marile valori pe care le ascunde. Din punct de vedere tehnic, zona este abordabila cu bicicleta, inclusiv partea de dincolo de cercul polar, fiind strabatuta de drumuri carosabile. Astfel se va putea aduce un argument clar ca o clima rece si deosebit de umeda nu este un impediment pentru utilizarea bicicletei. Obiectivele proiectului au fost mai multe, dintre care amintim: Strabaterea zonelor valoroase din punct de vedere natural si cultural din tarile baltice si scandinave si vizitarea obiectivelor din aceste areale; Trecerea Cercului Polar de Nord si atingerea pe biciclete a Capului Nord - cel mai nordic punct al continentului european; Studierea cailor de comunicatie din zona din punct de vedere al calitatii, traseului si accesibilitatii ciclistice, echiparii cu unitati de cazare, alimentatie si informare turistica etc., descrierea lor; Perfectionarea teoretica si practica a participantilor in tehnica cicloturismului expeditionar in conditii hivernale; Stabilirea unor contacte durabile cu organizatii de tineret, cicloturistice si ecologiste din tarile mentionate. Efectele scontate ale expeditiei cuprindeau printre altele atragerea atentiei publice asupra cicloturismului, a CCN si asupra zonei scandinave si baltice si deci o mai buna informare si un interes sporit al tinerilor clujeni fata de cicloturism, fata de tarile nordice, dar si o consolidare a imaginii, informatiei si experientei CCN.
PARTICIPANTI
Participantii la expeditie au fost doi tineri membri ai Clubului de Cicloturism "Napoca" - Stefan Roman si Mihai Benea, studenti in anul I la Facultatea de Geografie si cicloturisti pasionati, avand la activ de-a lungul anilor numeroase alte expeditii cicloturistice in cadrul Clubului de Cicloturism "Napoca", atat in tara cat si in strainatate. Ei au fost selectati pe baza motivatiei lor puternice, a experientei in domeniu, a faptului ca au mai fost impreuna in numeroase ture si nu in ultimul rand a timpului disponibil si posibilitatilor materiale proprii. Coordonator de proiect a fost Stefan Roman, desemnat in aceasta calitate de Comitetul Director CCN. El a condus si a raspuns din punct de vedere legal, financiar si organizatoric fata de club pentru proiectul "SCANDINAVIA '99" , fiind asistat de Mihai Benea si, in principal in timpul expeditiei, de secretarul CCN Radu Mititean.
PREGATIREA EXPEDITIEI
Ideea proiectului a izvorat atat din strategia CCN de parcurgere a tuturor zonelor din Europa cat si din dorinta viitorilor participanti de a avea o experienta radical diferita de expeditiile anterioare de mare amploare, desfasurate in cazul lor in ultimii ani mai ales in zone toride din Europa sudica / mediteraneeana si in Asia Mica. Proiectul a fost inclus in programul de activitate CCN pe anul curent si pregatirile concrete au inceput inca din ianuarie 1999. Documentare. Stabilirea itinerariului si procurarea de harti si ghiduri a necesitat o ampla munca de documentare. Au folosit in acest scop: biblioteca CCN, bibliotecile publice, cele ale Facultatii si Institutului de Geografie si ale membrilor CCN, precum si Internetul si materialele trimise de Federatia Europeana a Biciclistilor si de organizatiile cicloturistice cu care colaboram in zona vizata. Vize. A urmat "aventura" obtinerii de vize, care a durat multe luni. S-a reusit, cu ajutorul organizatiilor cicloturistice partenere din Germania, Danemarca, Norvegia, Suedia, Estonia si Lituania (cu care suntem colegi in Federatia Europeana a Biciclistilor) obtinerea succesiva a vizelor pentru Germania (Schengen), Danemarca, Finalnda si Norvegia. Suedia a refuzat acordarea vizei iar statele baltice nu au reprezentanta diplomatica la Bucuresti. In final, viza de Norvegia a fost obtinuta pe parcurs, in Copenhaga, iar vizele pentru Estonia, Letonia si Lituania au fost obtinute la Helsinki. Eforturile pentru obtinerea vizelor au fost cele cunoscute - o cantitate greu masurabila de timp si nervi, nenumarate documente, multe drumuri la Bucuresti si Sibiu etc. Si cheltuieli pe masura... Echipament. Un efort important logistic si financiar in cadrul pregatirii expeditiei a fost destinat echipamentului. Date fiind amploarea mare in timp si spatiu si conditiile de clima in care urma sa se desfasoare expeditia, a fost necesar si echipament special specific cicloturismului de iarna si expeditiilor in zone arctice. Aceste lucruri au impus achizitionarea unei importante cantitati de echipament la debutul expeditiei, inclusiv de rezerva, deoarece piesele imbracamintea si incaltamintea sufera in asemenea situatii o uzura accentuata. Fiind o expeditie cicloturistica, ce implica mii de kilometri parcursi pe orice vreme, cu bagaje de zeci de kilograme, pe drumuri mai mult sau mai putin bune, a fost necesara dotarea cu biciclete speciale, de foarte buna calitate si adecvat echipate si pregatite. Piese de schimb nu s-au luat multe la plecare deoarece bagajele erau oricum foarte mari. Timp. Timpul indelungat necesar desfasurarii expeditiei a putut fi asigurat prin efortul sustinut al viitorilor expeditionari de a nu avea examene restante pe vara sau toamna si prin intelegerea de care s-au bucurat participantii la nivelul facultatii, rezolvandu-se sa dea unele examene mai repede. De asemenea a fost importanta atitudinea pozitiva a familiei in a le permite o asemenea absenta indelungata. Antrenament si verificare. Pregatirea fizica s-a facut prin ture cicloturistice mai scurte in zona Muntilor Apuseni. Aceasta pregatire nu era oricum o problema, deoarece participantii aveau pregatirea de fond latenta, dobandita de-a lungul anilor, iar o asemenea expeditie lunga nu presupune efort de varf ci acomodare lenta, antrenamentul facandu-se pe parcurs. Antrenamentul psihic de asemenea exista din expeditiile anterioare, iar pentru prevenirea problemelor psihologice in cursul expeditiei s-a urmarit rezolvarea problemelor de comunicatie cu tara si o atitudine cat mai incurajanta din partea celor apropiati participantilor la expeditie. Antrenamentul la frig nu putea fi facut la noi, dar exista experienta cicloturismului hivernal in antecedentele participantilor. Din punct de vedere medical, verificarea aptitudinii de participare a fost implicita prin mediul familial pronuntat medical, idem si la nivel de club, unde majoritatea celor din Comitetul Director sunt medici. Imagine. S-au pregatit carti de vizita, pliante de prezentare a Clubului de Cicloturism "Napoca" si altele. Primaria a oferit materiale promotionale si de prezentare a municipiului Cluj-Napoca (de exemplu seturi de ilustrate). S-au procurat mini-bannere ale sponsorilor pentru a le duce si fotografia in decursul expeditiei. Mediatizarea a fost pregatita prin contactarea ziarelor si posturilor locale de radio, care au anuntat initiativa CCN cu multe luni inainte, dar mai ales in pragul plecarii expeditiei. De asemenea s-a perfectat colaborarea cu posturile locale de televiziune. Finantare. In sfarsit, problema esentiala a oricarei expeditii: finantarea. Din start a fost evident ca o mare parte din costuri va fi suportata pe cont propriu de participanti. Totusi, cheltuielile fiind foarte mari, s-a apelat la multiple surse potentiale de sprijin, publice si private (sponsori). In final au raspuns solicitarilor: Consiliul Local al municipiului Cluj-Napoca, Banca Transilvania SA si Napolact SA (sprijin in bani), Fuji Film - Balkan Foto; ATTA Sport; Atlassib; ARDAF ; CG&GC - Connex; Vitrina Felix Media; Rossignol; Color Design Studio; Hobby Bike, Castellari, Astral TV si Bike 6000 (in servicii si / sau produse). Detaliile se regasesc in ANEXE.
DESFASURAREA EXPEDITIEI
Zona
Expeditia s-a desfasurat prin zona scandinava si baltica. Au fost strabatute pe bicicleta 10 tari: Germania, Danemarca, Suedia, Norvegia, Finlanda, Rusia, Estonia, Letonia, Lituania, Polonia. (A se vedea copiile de vize din ANEXE). In plus, s-a mai tranzitat cu diverse alte mijloace de transport, pe drumul spre punctul de start respectiv de la punctul de incheiere, si prin Ungaria, Slovacia si Austria.
Itinerar
Expeditia a pornit din Hamburg (Germania) spre nord pana la Capul Nord (cel mai nordic punct al continentului - a se vedea copiile diplomelor de atingere a Capului Nord din ANEXE), apoi s- revenit spre sud prin zona baltica, pana in Polonia la Gdansk. Total peste 10000 km din care peste 5000 km pe bicicleta! Si o enorma diferenta de nivel, caci au fost multe pasuri de altitudine. Itinerarul exact este descris si ilustrat grafic in ANEXE.
Startul
Expeditia propriu-zisa a debutat la 3 iulie 1999. S-a plecat de la Cluj-Napoca cu autobuzul, cu tot cu biciclete, pana in Germania, la Hamburg, unde s-au facut ultimele pregatiri si achizitii de echipament.
Drumul spre nord
In 7 iulie s-a intrat in Danemarca. S-a stat in Copenhaga mai multe zile pentru probleme administrative - obtinerea vizelor de Suedia, refuzate la Bucuresti.... in 13 iulie s-a intrat in Suedia, pe traseu nelipsind Malmo si Goteborg... In 19 iulie s-a intrat pe teritoriul norvegian. Dupa trecerea prin capitala Oslo si prin zone montane salbatice a inceput trecerea prin tara fiordurilor, peste care au fost necesare multe transbordari cu feribotul. Au fost vizitate si multe arhipelaguri, ghetari...
Atingerea "tintei"
Luna august a adus si atingerea, pe o vreme mizerabila, a mult visatului Cap Nord, care a fost din punct de vedere geografic "telul" expeditiei. Nu si din punct de vedere moral, caci se aplica deviza "Der Weg ist das Ziel" (In traducere libera "fiecare pas este tinta"). Spre sud. De la Capul Nord a inceput lungul drum de intoarcere.
Spre sud,
prin tundra, apoi prin nesfarsita taiga finlandeza, presarata cu mii de lacuri, pana la revenirea in "civilizatie". A urmat o pauza in Helsinki, din nou (si cu) probleme administrative - obtinerea vizelor pentru statele baltice ( care nu au reprezentante diplomatice in Romania!). Pe taram baltic. La 25 august s-a intrat in Rusia. Dupa vizitarea Venetiei Nordului - Sankt Petersburg-ul - s-a intrat la 27 august in Estonia, la 4 septembrie in Lituania si la 7 septembrie in Letonia. Itinerarul a trecut si prin capitalele Tallin si Riga. La 9 septembrie, expeditia a intrat din nou pe teritoriul (actualmente) rusesc, in enclava Kaliningrad. In seara de 10 septembrie s-a intrat in Polonia. Expeditia cicloturistica propriu-zisa a atins punctul terminus la Gdansk.
Revenirea
A urmat reintoarcerea spre casa cu trenul prin Polonia, Slovacia si Ungaria, cu escale la Varsovia si Budapesta. La 15 septembrie 1999, expeditia a ajuns acasa, la Cluj, dupa 76 de zile (doua luni si jumatate) de la plecare. Etapizarea detaliata este prezentata in ANEXE.
ALTE DETALII DE DESFASURARE
Echipamentul utilizat a fost cel propriu al participantilor, cu exceptia sacoselor de bicicleta, oferite ca sponsorizare de firma ATTA. Elemente de baza au fost imbracamintea si incaltamintea specifica, care au trebuit sa imbine functionalitatea, comoditatea si rezistenta la uzura cu celelalte necesitati intr-o asemenea actiune: Sa respire, sa nu aiba volum prea mare sau greutate prea ridicata, sa se intretina usor, sa ofere protectie la ploaie, frig, vant. De aceea au trebuit folosite in general materiale speciale (si scumpe!). Au mai fost dotarile specifice de campare: cort, saci de dormit, saltele tip izolir, primus pentru gatit, lanterne frontale etc. etc. Fiind o tura cicloturistica dura si lunga, au fost necesare biciclete speciale, de foarte buna calitate si multe scule si piese de rezerva. S-a mers cu un mountain bike performant si un trekking-bike de expeditie, ambele rezistand cu succes. Nu au lipsit materialul foto, telefoanele celulare, materialele documentare, provizii de hrana si combustibil, pretioasele acte... Detalii privind echipamentul utilizat se regasesc in ANEXE. Cazarea pe parcursul expeditiei s-a facut predominant in cort, asa cum s-a prevazut, in ciuda climei nemiloase. S-a campat predominant in natura si mai putin in campinguri organizate. Membrii expeditiei aveau oricum experienta in dormitul in cort in conditii de iarna. S-a mai dormit in diverse refugii, statii de autobuz acoperite si alte adaposturi, precum si in aer liber, la gazde si doar in cateva cazuri la motel sau youth hostel. Prin urmare, si cheltuielile de cazare au fost relativ mici. Masa pe durata expeditiei a constat predominant din hrana rece. Ea a fost cumparata pe parcurs, mentinandu-se o provizie pentru cateva zile. Ceaiuri si mancare gatita au fost preparate aproape zilnic pe primus de catre participanti. Foarte rar s-a mancat la unitati tip Fast Food. Observatie: Hrana, ca si alte lucruri, sunt extrem de scumpe in Scandinavia. Acest fapt nu a permis o alimentare "ca la carte", proportionala cu necesitatile de efort intr-o asemenea expeditie. Transport. Desi a fost o expeditie cicloturistica, situatia a impus si utilizarea pe alocuri a altor mijloace de transport - tren, autobuz, feribot. Astfel, din Cluj-Napoca la Hamburg s-a mers cu autobuzul, din Gdansk la Budapesta cu trenul, in Norvegia au fost nenumarate treceri cu feribotul.... De fiecare data au trebuit luate si bicicletele in mijlocul de transport, ceea ce in tarile nordice, ca de altfel cam peste tot in lumea civilizata, nu e o mare problema, asa cum este in Romania. Service / Asistenta tehnica. Reparatiile si intretinerea bicicletelor pe parcursul expeditiei au fost asigurate de catre participanti, bine instruiti in domeniu. Numeroase piese si componente au trebuit periodic inlocuite pe parcurs (de exemplu anvelope, saboti de frana, cabluri...). In zonele izolate nu existau magazine pentru biciclete, ceea ce a impus numeroase improvizatii si reparatii cu mijloce proprii, realizate cu succes. Conditiile meteo au fost destul de dure. Clima Scandinaviei vestice este foarte umeda in comparatie cu cea din Romania, din cauza oceanului. Aces fapt a determinat multe zile cetoase si ploi reci interminabile. Si vara aceasta a fost mai ploioasa si mai rece ca altele. Ultima saptamana de pedalat spre capul Nord a fost de exemplu numai ceata si precipitatii. Desi era vara, a fost frig din cauza latitudinii nordice ridicate. Dincolo de cercul polar de nord temperaturile au devenit frecvent negative, cu inghet la sol, viscole, zapada.... Au fost strabatute zone montane inzapezite, insa in nordul extrem limbile ghetarilor coborau pana la mare.... De asemenea, vanturile s-au dovedit foarte puternice, in special in zonele montane si de coasta, cu influenta majora asupra pedalatului... Comunicare si comunicatii. Comunicarea cu localnicii s-a facut in germana si engleza, limbi bine stapanite de ambii participanti. Nici intelegerea danezei, suedezei si norvegienei scrise nu a constituit o mare problema, ele fiind apropiate de limba germana. Legatura cu Romania s-a tinut prin e-mail, participantii intalnind cam o data pe saptamana un Internet Cafe sau alt punct de unde puteau trimite mesaje si citi cele primite. De asemenea, s-a comunicat prin telefonie mobila (Connex) in sistem roaming, participantii telefonand regulat in tara, in special pentru interventii in direct pe posturi de radio sau pentru legatura cu clubul si cu parintii. S-au si trimis materiale prin posta de catre participanti si li s-a trimis pe cale postala materiale, bani....
SOSIREA EXPEDITIEI
Expeditia a avut sosirea oficiala la Cluj-Napoca in 15 septembrie 1999. Ideea unei primiri oficiale a fost discutata din timp cu autoritatile locale si cu sponsorii, evidentiindu-se in acest sens Banca Transilvania. Intentia a fost sincronizarea sosirii cu o ceremonie in care sa fie intampinati de oficialitati. Sosirea a fost anuntata prin mass-media si prin afisaj in diverse locuri (vezi afisele din ANEXE). La intrarea in Cluj dinspre Oradea, expeditia a fost asteptata de membrii CCN si unii ziaristi, apoi a fost condusa pe ultimii kilometri pana la Primarie, unde a fost primita oficial de reprezentantii Primariei si Consiliului Local (Primarul fiind intr-o sedinta), de delegatii sponsorilor, de conducerea si membrii CCN, de rude, prieteni si reprezentanti mass-media. Ceremonia s-a desfasurat pe treptele Primariei (Stefan Roman si Mihai Benea fiind cu bicicletele). S-au expus bannerele CCN si ale unor sponsori (Banca Transilvania, Rossignol, Fuji Film...) si afise si anunturi. S-au facut fotografii si s-a filmat, inclusiv de catre CCN (imaginile din ANEXE sunt capturate de pe banda video). S-au luat interviuri celor doi expeditionari si membrilor conducerii clubului. S-au facut poze impreuna cu delegatii sponsorilor si cu bannerele acestora. S-au oferit celor doi expeditionari diplome de onoare (vezi copiile lor in ANEXE), sampanie, flori, materiale promotionale din partea Primariei. Dupa incheierea ceremoniei s-a mers impreuna cu membrii CCN in scurte vizite de curtoazie la unii sponsori care nu putusera fi prezenti la ceremonie si apoi la o terasa unde expeditionarii de abia au asteptat sa inceapa sa isi depene din amintiri si sa povesteasca din aventuri....
ACTIVITATI POST-EXPEDITIE
Sosirea expeditiei la Cluj nu a insemnat nici pe departe incheierea proiectului. S-au realizat sau sunt in curs de realizare urmatoarele: - developarea si inramarea zecilor de filme diapozitiv color; - developarea negativelor color si producerea de fotografii si punerea lor in albume; - realizarea unei pagini web pe tema proiectului; - sortarea si inregistrarea documentatiei si introducerea in bazele de date a informatiilor aduse; - evaluarea starii si repararea / reconditionarea echipamentului folosit in expeditie; - identificarea, colectarea si copierea materialelor de presa aparute pe tema proiectului; - acordarea de interviuri si trimiterea de materiale de presa mai ample la publicatii; - organizarea de expuneri cu proiectii de diapozitive pe tema proiectului; - trimiterea de scrisori de multumire celor ce au sprijinit proiectul; - copierea materialelor video de pe casetele speciale pe casete uzuale; - redactarea prezentului proces-verbal si a anexelor lui;
FINANTARI SI RESURSE
Cheltuielile totale ale expeditiei se cifreaza la circa 10000 DEM, incluzand taxele de viza si costurile de obtinere a lor (deplasari in tara), transport, cazare, masa in timpul expeditiei, costul echipamentului complet uzat si uzura echipamentului partial distrus si costul pieselor de schimb si al reparatiilor, costurile de comunicatii (posta, telefon, Internet) si alte servicii (foto, xerox) etc., valoarea muncii de organizare etc. Cheltuielile efective in bani s-au cifrat la circa 5000 DEM, pe primul plan fiind alimentele, apoi piesele de bicicleta si transportul. Cheltuielile s-au facut in lei si alte 11 valute! Veniturile. Expeditia s-a bucurat de generosul sprijin al Primariei si Consiliului Local al municipiului Cluj-Napoca si al Bancii Transilvania SA, precum si al altor sponsori : Fuji Film - Balkan Foto; ATTA Sport; Atlassib; Napolact; ARDAF ; CG&GC - Connex; Vitrina Felix Media; Rossignol; Color Design Studio; Astral TV; Hobby Bike; Castellari; Bike 6000. Veniturile in bani au fost de 11500000 lei (5 milioane Consiliul Local, 5 milioane Banca Transilvania, 1,5 milioane Napolact). Executia bugetului alocat prin CCN (cele 11,5 milioane lei) sub aspect financiar este prezentata detaliat in ANEXE. Sunt de asemenea prezentate in copie in ANEXE chitante si alte documente atestand modul de cheltuire a respectivelor sume. Subliniem ca, avand in vedere caracteristicile contabilitatii occidentale (unde nu se lucreaza cu regim special, inserieri, stampile etc.) deconturile scriptice sunt extrem de anevoioase... Subliniem ca veniturile si cheltuielile in bani provniti de la / prin CCN sunt numai "varful eisbergului", comparativ cu cele facute pe cont propriu de participanti si de cele in-kind, in bunuri si servicii etc.
PROBLEME
Pe parcursul expeditiei au aparut numeroase si variate probleme, majoritatea rezolvate cu succes de catre participanti, unele cu sprijinul conducerii CCN si rudelor. Astfel:
- Din cauza resurselor umane limitate ale CCN in comparatie cu vasta activitate, timpul de pregatire a expeditiei respectiv de finalizare a rapoartelor este foarte putin si impieteaza asupra documentarii.
- Pentru unele zone nu s-au gasit ghiduri si harti actuale si detaliate, rezultand probleme de orientare; - Obtinerea vizelor a fost foarte anevoioasa si a implicat cheltuieli mari. Unele vize nu s-au obtinut din Romania, punand expeditia in incertitudine cu privire la posibilitatea respectarii planului;
- Echipamentul utilizat nu a putut fi in intregime la standarde, din cauza costurilor foarte mari. De aceea, unele piese au creat probleme si disfunctionalitati;
- In primele zile de expeditie s-a resimtit o anumita lipsa de antrenament fizic, iar spre mijlocul expeditiei la Mihai Benea si spre sfarsit la Stefan Roman s-a facut simtita apropierea de limitele posibilului ca rezistenta psihica la conditiile grele din expeditie;
- Au existat usoare neconcordante intre ritmul somn-veghe si de efort intre cei doi participanti;
- Au fost niste probleme de sanatate pe parcurs
- o mica interventie chirurgicala la Stefan Roman respectiv o problema mai usoara la Mihai Benea care insa nu s-a rezolvat si l-a obligat sa revina ceva mai repede din expeditie, ultimele etape fiind facute de Stefan Roman singur;
- Umezeala puternica a pus mari probleme de uscare a echipamentului, caci se campa in cort;
- Vanturile puternice au incetinit mult inaintarea;
- Anvelopele s-au uzat complet si, din lipsa de bani si magazine, au trebuit petecite si cusute repetat;
- Unii localnici au refuzat sa permita camparea pe terenul lor;
- Materialele promotionale despre CCN si Cluj-Napoca au fost insuficiente;
- Lipsa de fonduri a impus o reducere a comunicarii sub minimul necesar, ceandu-se probleme;
- Nu s-a putut procura aparatura video pentru expeditie;
- Unele ziare nu au mentionat sponsorii, desi erau trecuti pe fiecare comunicat de presa;
- Publicul clujean a venit in numar sub asteptari la sosirea expeditiei;
- Unii sponsori si-au onorat foarte tarziu promisiunile;
- Fondurile banesti au fost insuficiente;
- Decontul detaliat este deosebit de complicat de facut din cauza neclaritatii actelor de decont emise in vest si a faptului ca s-a lucrat cu 12 valute diferite
- Diferentele de nivel pe parcurs au fost mai mari decat s-a estimat;
- Unele sosele scandinave erau foarte abrupte si periculoase;
- In multe etape nu s-a putut fotografia din cauza cetii si ploii;
- Din lipsa fondurilor nu s-a putut asigura alimentatia optima in expeditie
- La intoarcere developarile de filme s-au rezolvat foarte lent si in cantitate redusa, fiind scumpe
- A fost foarte greu de monitorizat presa si de obtinut toate ziarele in care au aparut articole despre expeditie si de tinut evidenta riguroasa a aparitiilor pe posturile de radio
